Portretul lui Dorian Gray
V-ați pregătit pentru masacru? V-ați înarmat cu lancea înțelepciunii și scutul dreptății? Pentru ca nu-i vreme de copiat, iar sesiunea bate la ușă. Îmi amintesc de examenele din iarnă. Au venit, ne-au ținut treji câteva nopți, au trecut. Ce poate fi mai rau de această dată? Gândiți-vă doar la cocktailurile cu umbreluțe din care veți sorbi cu nesațiu, mângâiați de briza răcoroasă a litoralului. Ehei, dar avem de luat măcar căteva note de 5 până atunci. Să mergem, să scriem, să învingem! Amin.
Night Train
Cinco de Mayo! Cha cha cha! Știu că în România 5 mai nu are nicio seminificație, însă în Statele Unite este o zi festivă, o sărbătoare mexicană așa că probabil în timp ce voi veți citi acest articol, eu voi fi băut deja câteva Margaritas și voi rumega de zor la un Burrito gustos.
Filosofie stoică
Hristos a înviat! Cum v-ati petrecut sarbatorile pascale? V-ati burdușit cu mancare si vin? V-au fost tari ouăle? Ati spart multe? Sper doar ca ati avut timp sa va ganditi si la simbolismul din spatele sarbatorii, pentru ca are o conotatie speciala.
Un veac de singuratate
Revin dupa o saptamana de pauza cu un roman greu – prin materialul pe care il contine tiparit intre copertile sale si prin ceea ce transmite genialul autor. Din acest motiv am si intarziat, pentru ca am vrut sa despic lectura si sa ajung la maduva acestei povesti si la randu-i, informatia sa mi se sedimenteze pe cortex si sa invat de fapt ceva, dupa ce termin de citit.
Pentru cine bat clopotele de Ernest Hemingway
Ce frumos e soarele! Asteptam cu totii de mult asta, nu-i asa? Sa aveti grija sa nu va bronzati cu maieu, sau asa cum se bronzeaza batranii la tara, ca tractoristii cum s’ar spune.
Mefistofele
O nouă Sâmbătă, un nou răsărit, noi speranțe. Un nou început. Iată că ne îndreptăm cu pași mari și strâmbi către vară. Soare, energie termică, asfalt încins, decolteuri generoase, trupuri lucrate la sală.
Invitația la vals de Mihail Drumeș
8 martie fericit doamnelor și domnișoarelor! Sunteți gata să dănțuiți? Să valsați? Să vă lăsați purtate pe ritmuri de vioară de un Al Pacino orb, dar șarmant care vă recunoaște săpunul?
De veghe in lanul de secara
A venit primăvara și s-a gândit să mai spârcâie o ninsoare. Păcat de cele ce și-au ales baba pe 1, nu că aș ști cu ce se mănâncă babele, metaforic vorbind, desigur. Bine măcar că se termină toată această propagandă dinamovistă – nici microbist nu sunt, toată această agitație cu tarabe și lume care se tocmește la zece mărțișoare de doi lei (noi), cu floricele și impresii greșite despre ce buni suntem și ce mireasmă plăcută de zambile ne înconjoară.
The Great Gatsby de Francis Scott Fitzgerald
Trebuie să recunosc că, deși în culmea fericirii atunci când, literalmente, am fost acoperiți de zăpadă, acum constat cu oarecare indignare că va trebui să umflu o barcă pneumatică, s-o pot lua și eu în amonte către facultate.
Romanul adolsecentului miop
Printre munți de zăpadă și mai nou, băltoacele create din topirea ghețarilor, printre pete de urină canină – sper ca nu și umană – și grămăjoare de răhăței de pudeli, cu bocancii plini de fleșcăială, pe urmele înguste lăsate de alții ca el înainte, își face apariția adolescentul miop, în vacanța dintre semestre, împreuna cu romanul său.
Cimitirul din Praga (Umberto Eco)
Sesiune: veni, vidi, vici! Când acest articol va fi postat pe site, eu voi fi terminat deja acest purgatoriu studențesc, această bătaie de cap cu rezultate incerte (și nu mă refer la note), acest joc de-a baba oarba prin tenebrele materiilor ce mi’au fost obiect de studiu și muze în ultimele trei săptămâni. Sper că ați terminat și voi, cu bine, sper ca Mihnea Băiatul v-a luminat -măcar puțin- și v-a arătat, așa cum bine scria un coleg de-al nostru, ca studenția are beneficiile ei și că nu ați devenit studenți “întârziați”, precum personajul lui Gib I. Mihăescu.
Zilele și nopțile unui student întârziat
Hehe! Suntem în preajma sesiunii. Agitație, nervi, nopți dormite pe jumătate, cafea, fete care folosesc fondul de ten puțin spre deloc în perioada aceasta (aoleu!), capete ciufulite, șosete de culori diferite, în fine, știți cum e.
Femei… de Charles Bukowski
În primul rând, la mulți ani! Sper că v-ați revenit după petreceri, dupa excese și după zăpadă (imaginară, desigur), căci articolul acesta este dedicate unui roman mai greu de digerat pentru o anumită categorie de cititori.
Primăvară neagră (Henry Miller)
„Ce n-a făcut bietul Henry din cele pe care le-a făcut Columb? Călătoria lui a fost mult mai eroică deoarece, la capătul ei, el s-a descoperit pe sine însuși – necunoscutele Americi ale sufletului american. Dar pentru a ajunge la acest liman, el a trebuit să ultragieze sensibilitatea contemporanilor săi, să se zbuciume și să …
Accidentul
Mă gândeam să scriu o recenzie la un roman al cărui subiect se desfășoară iarna, că doar e decembrie și trebuie să simțim și noi acest lucru, măcar în plan literar. Că de acolo imaginația noastră va transpune iarna și în realitate, rămâne la latitudinea sinapselor fiecăruia.
